Personalul localului işi rezervă dreptul de a-și selecta clienţii

Poate vi s-a întâmplat ca plimbându-vă prin oraș să vedeți la intrarea într-un bar, restaurant sau într-un club, următorul mesaj inscripționat: „Personalul localului işi rezervă dreptul de a-și selecta clienţii”.

Ce ați simțit în acele momente?

Pentru mine primele gânduri au fost următoarele: Aici nu intră oricine, e restaurant de fițe, e pentru cei bogați, trebuie să fii îmbracat bine. N-avem (eu și prietenii mei) față să intrăm aici. Dar oare cine poate intra? Care o fi criteriile prin care ești „scanat” la intrare de către personal?

Mesajul m-a făcut să mă simt exclus dar în același timp să-mi doresc să intru, ca unul care conștientizam că nu mă ridic la nivelul așteptărilor acelui local.

Bineînțeles treceam mai departe și uitam, dar de fiecare dată când revedeam acel restaurant, simțeam că e un loc interzis, un loc aparte, un loc în care mi-aș fi dorit mult să intru. Ba mai mult, în discuțiile cu prietenii, când eram mai tineri și căutam baruri și restaurante prin oraș ca să petrecem timpul, aduceam vorba despre acest loc interzis, povestindu-le uimit și cu respect despre acest local.

Mesajele de acest tip au un efect psihologic bine gândit, și vizează nu numai un efect pe termen scurt în mintea celor care-l citesc în fața ușii, ci și un efect pe termen mediu și lung în oraș, în comunitate. Știți foarte bine că oamenii bogați aleg adesea să meargă în locurile cele mai deosebite, pentru a trasa o linie clară la nivel social între ei și persoanele cu venituri medii și mici. De aceea îi veți vedea în restaurantele și localurile cele mai scumpe și luxoase. La noi în Galați, cum se deschide un restaurant nou de fițe, cum imediat vezi parcarea plină de mașini luxoase, semn că bogații vor să fie mereu la modă, mereu pe val, la curent cu toate noutățile. Ei își cumpără ultimele modele de mașini, cele mai noi modele de telefoane, laptopuri și tot felul de gadgeturi. Ei poartă hainele cele mai la modă, ei sunt deschidătorii de drumuri… ei dau trendul.

Prin urmare, a deschide un restaurant și a pune la intrare un astfel de mesaj, e din start o invitație tacită pentru cei bogați, primii care vor vrea să arate că nu le lipsește nimic pentru a se conforma cu standardele cerute de proprietarii restaurantului sau clubului. Bineînțeles fiecare restaurant / club preferă să aibă în mare parte clienți cu bani, pentru că ei sunt cei care comandă foarte mult și plătesc note de plată mari, cu bacșișuri consistente, față de cei cu venituri medii / mici care beau o bere sau un suc și nimic altceva.

Dacă am putea încheia asigurări și pentru florile de cireș, ne-am bucura în fiecare zi de primăvară

Sunt sigur că vă place titlul, și mie îmi place. Este un slogan publicitar pe care l-am văzut în urmă cu câteva zile prin oraș. Apărea pe un panou video mare din cartierul Țiglina 1 al orașului Galați și promova o firmă de asigurări cunoscută din România.

În clipul de câteva secunde apărea o fotografie cu flori de cireș, luminată de soare, și îți dădea așa un sentiment plăcut privind-o. Defapt când spui flori de cireș imediat în creier începi să-ți aduci aminte și de mirosul florilor dar și de gustul cireșelor.

Pe baza acestui sentiment plăcut pe care ți-l insuflă fotografia, firma de asigurări vine și mai contribuie cu un elemement-simbol puternic pentru creierul nostru: primăvara. Pentru majoritatea dintre noi primăvară înseamnă: învierea naturii, înverzire, înflorire, înseninarea cerului… ieșire în natură, voie bună, etc.

Odată vrăjiți de imaginația noastră vizuală și olfactivă ar trebuie să primim mai ușor în subconștient mesajul companiei de asigurări: „Dacă am putea încheia asigurări și pentru florile de cireș, ne-am bucura în fiecare zi de primăvară”. În traducere lucrurile ar sta cam așa:

Povestea de ”marketing” din jurul Universului

Una din învăţăturile principale ale Credinţei Ortodoxe este faptul că universul a fost creat de Dumnezeu special pentru om. Sfinţii Părinți spun că omul a fost creat în a şasea zi a Facerii, după ce totul era deja bine întocmit. Pământul, apele, flora, fauna, animalele, peştii şi păsările, toate erau deja create aşteptându-l pe om așa cum un regat își așteaptă regele. Dumnezeu l-a aşezat pe om în creaţie ca pe acel ce urma să se bucure de tot ceea ce era creat, beneficiarul întregii frumuseţi, cel ce era chemat să ajungă asemenea lui Dumnezeu, iar Universul era terenul de a demonstra acest lucru în deplină libertate.

Concluzia Sfinţilor Părinți e următoarea: omul a primit creaţia în dar de la Dumnezeu. Ce dar frumos! Ce splendoare…! Ce Dumnezeu darnic!

Totuși teoria evoluționistă sprijinită într-o majoritate covârşitoare de învățământul universitar din întreaga lume spune că universul s-a creat de la sine, singur-singurel, şi toată frumuseţea creaţiei este o pură întâmplare.

Omul, ca fiinţă gânditoare şi conştientă de sine e același azi, ca şi acum 7000 şi ceva de ani, la începutul lumii. Contextul în care trăiește este diferit, dar năzuinţele lui sunt aceleași şi vor rămâne mereu aceleași: setea de a iubi și a fi iubit.

Dumnezeu ești chiar tu!

Eram în Madrid şi mergeam pe strădă şi deodată văd un panou publicitar mare pe care era o fata îmbrăcată în blugi stând într-o poziţie oarecum provocatoare şi lângă scria: „A Lee is you”. Blugii pe care-i purta acea femeie erau marca Lee iar mesajul reclamei este cam aşa: „Tu eşti un Lee!” sau „Blugii Lee sunt de fapt o parte din tine” sau „Marca Lee eşti chiar tu”.

Nu e singurul mesaj de acest gen, sunt foarte multe, şi toate provin din strategii psihologice de marketing care urmăresc transmiterea unui mesaj subliminal, unui înţeles ascuns. Vom discuta despre asta puţin mai târziu. Aş vrea să vă mai amintesc alte câteva reclame cu acelaşi mesaj:

• Campania de promovare a postului de radio ZU: „Zu is you!”
• Sloganul companiei de telefonie mobilă Cosmote pentru noua sa imagine: „Lumea noastră eşti tu!”
• Campania de promovare a magazinului de haine Bonprix: „Bon Prix it’s me!”
• Sloganul băuturii Gatorade: „Gatorade is it in you!”
• Sloganului firmei de asigurări Eureko: „Despre tine, despre încredere”

Exemplele pot continua, dar cred că aţi înţeles ideea. Toate sloganurile de mai sus au acelaşi mesaj, aproape identic, şi urmăresc acelaşi lucru: o poziţionarea pozitivă a brandului lor în mintea noastră, o identificare a personalității noastre în brandul cu pricina.

Reclamele se folosesc de suflet pentru a vinde

Oare de ce în lumea această modernă în care trăim, dacă îi spui unui om că are suflet, că a primit harul lui Dumnezeu când s-a născut, el se uită la tine lung ca şi cum ai vorbi prostii? De ce oare când noi îi explicăm cuiva că Dumnezeu este persoanal, că a făcut tot universul, că este prezent pretutindeni, că ştie tot ce gândim şi este mereu lângă noi să ne ajute, atunci suntem catalogaţi ca nişte ciudaţi care încă mai cred în poveşti?

Lumea ultra-tehnologizată în care trăim, are pretenţia că poate explica totul şi nimic nu-i stă în picioare daca se situeaza în afara ipotezelor ştiiţifice. Astfel expresii ca suflet, har, sau păcat sunt considerate teorii învechite ale creştinismului, care „nu se mai adaptează odată la lumea în care trăim.”

Totuşi aceeşi lume care ne arată cu degetul pe noi creştinii se dă de gol singură şi arată că pune accent pe suflet mai mult decât noi, dar nu în contextul relaţiei cu Dumnezeu, ci pentru a face cât mai mulţi bani.

Mă tot uit la reclame şi rămân uimit de ce mesaje ne sunt expuse. S-a dus vremea reclamelor simple, asemenea celor de la detergenţi sau alte chimicale in care mesajul era ceva de genul: „Maşina de spălat trăieşte mai mult cu Calgon”. Astăzi clipurile publicitare sunt din ce în ce mai mult adevărate scurt-metraje, cu regizori, actori, scenariu, şi cu un scop precis: să ne convingă cu orice preţ să cumpăram, indiferent ce mijloace vor folosi. Haideţi să analizăm pe unele din ele să vedem ce concluzii putem trage:

„Think Big!” şi Învierea Domnului

„Think Big!” este un concept american care tradus ar fi cam aşa: „Ţinteşte cât mai sus” sau „Caută să ai doar planuri mari”. Acest îndemn te inspiră să fii cât mai bun, să nu te mulţumeşti cu puţin, să conştientizezi că ai putere să progresezi. În tărâmul tuturor posibilităţilor, în SUA, unde orice se poate întâmpla şi oricine poate ajunge orice, „Think Big!” îţi dă curaj şi-ţi reaminteşte de cei nebăgaţi în seamă care au ajuns vedete, de săracii care au ajuns bogaţi, de neputincioşii care au devenit oameni cu foarte multă putere…

Miile de poveşti de succes ale americanilor promovate aşa de mult în mass-media dau foarte mult aplomb lui „Think Big!”.

Pentru starea de pesimism a românilor „Think Big!” e un imperativ pentru a ieşi din criză. Părintele Dorin spunea într-un articol ceva foarte interesant:

„Una dintre greșelile fundamentale pe care noi, românii, le facem, la nivel larg…e că nu mai credem în incredibilul eroismului nostru. Nu mai credem că suntem unici, că suntem de neînlocuit, că putem să facem lucruri care să uimească o întreagă lume. Și, mai ales, nu mai credem în unicitățile românești…ci în statistici nivelatoare.”

Analiza SWOT și Taina Spovedaniei

Ce este analiza SWOT? Pentru cine nu stie, explicatiile de mai jos vor aduce lamurire, iar pentru cine stie despre ce vorbim explicatiile vor fi o reimprospatare a cunostintelor dobandite. Analiza SWOT reprezinta unul dintre cele mai importante instrumente de management utilizat în radiografierea unei societati comerciale sau a unei organizatii, si constă în efectuarea analizei interne pentru a vedea care sunt punctele tari si slabe, urmată de analiza externă, ce se concentrează pe oportunitătile si riscurile cele mai relevante ale intreprinderii sau organizatiei studiate.

SWOT reprezintă acronimul pentru cuvintele englezeşti „Strengthts” (Forţe, Puncte forte), „Weaknesses” (Slăbiciuni, Puncte slabe), „Opportunities” (Oportunităţi, Şanse) şi „Threats” (Ameninţări, Riscuri). Primele două privesc firma şi reflectă situaţia acesteia, iar următoarele două privesc mediul extern şi oglindesc impactul acestuia asupra activităţii firmei.

(S) Punctele forte ale firmei sunt caracteristici distinctive pe care aceasta le posedă la un nivel superior în comparaţie cu alte firme, adica activităţi pe care firma le realizează mai bine decât firmele concurente, sau resurse pe care le posedă şi care depăşesc pe cele ale altor firme. Punctele forte ale unei societati pot fi produsele superioare dpdv calitativ pe care le poseda, preturi care sa asigure un venit decent, sistemele puternice de promova a imaginii proprii si altele.

Punctele slabe ale firmei sunt caracteristici ale acesteia care îi determină un nivel de performanţe inferior celorlalţi  concurenţi. Punctele slabe reprezintă activităţi pe care firma nu le realizează la nivelul celorlalte firme concurente sau resurse de care are nevoie dar nu le posedă. Astfel de puncte slabe pot fi date de personalul insuficient pregatit sau slaba dotare tehnica a firmei.