Universul în care trăim e ”Windows”-ul nostru de zi cu zi

Computerul este un mediu informatic în cadrul căruia se pot face enorm de multe lucruri. Practic, folosirea computerului este limitată doar de imaginația omului. Computerul este o mașină ”gânditoare” care poate reține gândurile noastre, proiectele noastre, filmele vieții noastre, fotografii ale momentelor de neuitat…și multe altele.

Evoluția acestei ”mașini gânditoare” în ultimii 30 de ani e datorată celor mai sclipitoare minți ale umanității. Această mașinărie, numită computer a schimbat viața întregii lumi, și a ajuns să fie folosită în toate aspectele vieții noastre.

Într-o lume care susține, prin teoria Big-Bang-ului si teoria evoluției, din ce în ce mai puternic, că noi am apărut la întâmplare împreună cu tot universul din care facem parte, aș vrea să ne gândim puțin la felul în care funcţionează computerul și apoi să facem o analogie cu modul în care funcționează lumea noastră.

Computerul este creat de oameni pentru oameni. Computerul poate comunica cu noi vizual prin interfața grafică (monitorul ajutat de placa video) și auditiv prin placa de sunet și difuzoare. Noi îi putem răspunde computerului, transmițându-i date prin tastatură, mouse, microfon și alte device-uri input (de introducere a informațiilor). Deși computerul este o îmbinare tehnologică foarte avansată între hardware și software, totuși el poate fi folosit atât de un utilizator începător, cu cunoștințe minime, dar și de un utilizator avansat, cu multă experiență. Practic pentru a scrie un text pe calculator, nu trebuie decât să dai două-trei click-uri și apoi să începi să tastezi, înșirându-ți gândurile.

În realitate, editorul de text (Word, Notepad, etc.) pe care-l folosești pentru a face acest lucru a fost creat și testat în sute și mii de de ore de către programatori. Pe deasupra, acest editor de text funcționează așa de simplu datorită unui sistem de operare (Windows, OS, etc.), la care au lucrat sute sau mii de oameni. Dar acest sistem de operare n-ar fi putut funcționa dacă designerii în electronică și electrotehnică n-ar fi creat așa de bine partea hardware a calculatorului. Concluzia ar fi că și cea mai simplă folosire a calculatorului, care a ajuns și la îndemâna copiilor, are de fapt în spate mulți creatori: designeri, ingineri în electronică, electrotehnică, fizică, matematică, programatori, etc. și mai ales foarte multe ore de muncă care să transpună ideile rațiunii acestor oameni într-un sistem care să interacționeze cu omul și să îl ajute.

În univers, în lumea în care trăim cu toții lucrurile se întâmplă cam la fel. Lumea poate comunica față de noi vizual (prin lumină, culori, mișcare, frumusețe, etc.), auditiv prin sunete (curgerea apei, foșnetul frunzelor, mișcarea valurilor, zumzetul albinelor, mugetul vacilor, cântecul greierilor, ciripitul încântător al păsărelelor, etc.) tactil prin piele (cald, rece, catifelat, moale, tare, dur, abraziv, lucios, rotunjit, colțuros, etc.), prin gust (dulce, amar, siropos, sărat, acrișor, etc.) și prin miros (aromat, îmbietor, înțepător, curat, proaspăt, dulce, etc). Noi răspundem lumii în care trăim prin grijă pe care o avem față de ea, prin prelucrarea materiei spre folosul nostru, prin grija față de animale, fața de plante, prin grija față de apă, aer, pământ, munți, văi, câmpii, râuri, delte, deșerturi, etc.

Deși lumea în care trăim este o îmbinare foarte complexă între materie și energie, între legile universului și efectele acestor legi în lumea vie, totuși această lume înconjurătoare poate fi folosită ușor și de oamenii foarte simpli, neînvățați, dar și de genii, de oamenii foarte inteligenți. De exemplu, oamenii simpli află din experiență că apa prin fierbere la un moment dat se evaporă, iar prin răcire, la o anumită temperatură îngheață. Oamenii foarte inteligenți pot afla același lucru și prin modele chimice, fizice și matematice mult mai avansate, prin ore-n șir de cercetare și calcul. Oamenii simpli îți pot spune din experienţa lor de zi cu zi că apa este viață, iar cei inteligenți îți pot demonstra științific că lumea în care trăim are la baza ei procese chimice care se desfășoară doar prin intermediul apei.

Astfel, deși apa pare un lichid banal, pe care toate lumea îl folosește, totuși în realitate este cel mai atipic și mai complex lichid din întreaga creație. Martin Chaplin demonstrează acest lucru în site-ul său, unde analizează structura apei în detalii inimaginabile. Apa, deși pare un lichid banal, totuși în realitate ascunde inteligența unui creator, care a gândit totul în așa fel încât să fie folositor tuturor, indiferent dacă știu sau nu cât de complex este. Concluzia ar fi, ca și în lumea calculatoarelor, că în spatele acestei lumi extraordinar de complexe, stă gândirea și inteligența unui creator, a unei Persoane care a gândit ca totul să ne fie folositor nouă celor ce trăim în ea.

Calculatorul îți permite să faci foarte multe lucruri cu ajutorul lui, dar totuși este limitat de definițiile pe care programatorii le-au dat în programele/softurile care rulează pe el. Astfel în Microsoft Word nu vei putea face niciodată calcule matematice așa cum faci în Matlab. În Photoshop nu vei putea face niciodată editare video așa cum face Dreamweaver-ul. În FIFA 2011 nu vei putea niciodată să ieși din stadion, să te urci în mașină și să pleci de la meci, pentru că acestea sunt limitele pe care programatorii le-au impus acestui joc. De asemenea n-ai putea să dai gol din foarfecă în poarta adversarului, dacă programatorii nu s-ar fi gândit să implementeze acest lucru în joc. Așadar, deși ești liber să faci multe mișcări pe terenul de joc, totuși mișcările tale sunt limitate de creatorul jocului, chiar dacă tu ai vrea mai mult. Într-un computer nu vei putea face niciodată mai mult decât limitele software impuse de programatorii care au creat jocul cu pricina.

La fel este și în lumea în care trăim. Deși avem foarte multe opțiuni, deși modalitățile de prelucrare a materiei și de relaționare între oameni sunt aproape infinite, totuși trăim într-o lume a cărei limite au fost impuse de la început, atât la nivelul materiei cât și la nivelul energiei, atât la nivel de trup cât și la nivel de suflet, deci atât hardware cât și software. Trăim într-o lume în care regulile au fost stabilite de la început (legi fizice, chimice, biologice, matematice, etc.) iar noi doar ne folosim de ele în scopul nostru. Ne-am născut cu toții într-un software în care definițiile de programare au fost de mult trasate de către Creator. Dacă n-ar fi așa, cum de nu putem schimba legea gravitației? Sau mișcarea pământului în jurul soarelui? Sau degradarea materiei? Sau moartea omului? Cum de nu ne putem opune în niciun fel legilor lumii în care trăim? Dacă lumea a apărut întâmplător, de ce noi prin inteligență nu putem schimba ceea ce a apărut aleator?

Cum de lumea înconjurătoare se potrivește atât de bine pentru noi, și ne este așa de folositoare, și ne oferă atât de multe beneficii fără să ne gândim că ne este dedicată, că noi suntem Utilizatorii ei? Lumea în care trăim e ca un software de contabilitate creat anume pentru contabili. Dacă a apărut întâmplător, atunci de ce lumea noastră nu este ca un Word pentru utilizatorii care au nevoie de Excel? Ce paradox!

Totul e așa de bine gândit de parcă am fi primit lumea această în dar!

Astăzi creatorii de software vin în întâmpinarea clienților cu aplicații pliate special pe nevoile lor. Chiar dacă diversitatea aplicațiilor software este la fel de variată ca diversitatea activităților noastre de zi cu zi, totuși toate companiile fac software pentru trei mari sisteme de operare instalate în calculatoarele noastre: Windows, Linux și Mac OS. Fiecare soft trebuie să fie gândit în așa fel încât să ruleze pe unul din aceste trei sisteme de operare, altfel nu va putea fi vândut clienților.

Practic programatorii sunt obligați să creeze software pe o bază informațională, pe un sistem de operare, a cărui reguli sunt deja stabilite, și nu le poți schimba, ci te poți doar adapta lor. Chiar dacă-ți convin sau nu, chiar dacă te avantajează sau nu, ca viitor programator trebuie să faci software care să poate rula pe Windows, pentru că este sistemul de operare cel mai răspândit în întreaga lume, și mai mult de 80% din utilizatori îl au instalat.

La fel este și în univers. Noi oamenii deși creăm foarte mult, avem foarte multe idei, și imaginația noastră n-are limite, totuși trebuie să ne adaptăm legilor lumii în care trăim. Suntem obligați să creăm într-un sistem de operare a cărui legi sunt stabilite, chiar dacă pe unii acest lucru îi limitează, sau simt că-i limitează. Universul cu legile lui e Windows-ul nostru de zi cu zi. Toate aplicațiile vieții noastre rulează în el.

Folosirea calculatorului, zi de zi, ne adâncește foarte mult conștiința că noi suntem doar „utilizatori” și nu ne putem ridica la inteligența și geniul celor care l-au creat.

Folosirea lumii create în fiecare zi în scopul nostru ne adâncește foarte mult conștiința că noi oamenii suntem doar „utilizatorii”, doar “invitații” unei lumi prea complexe și frumoase, pe care n-o vom putea niciodată crea sau gândi, așa cum a fost creată ea de Dumnezeu.

Complexitatea și ușurința în folosire a unui laptop ne spun foarte multe despre cei ce l-au creat. Complexitatea și ușurința cu care beneficiem de daruri din natură ar trebui să ne spune la fel de multe despre Creatorul ei.

Toate operațiile hardware și software ale unui calculator se rezuma la un șir de biți formați din 1 și 0, adică din stări electrice On/Off, adică pornit / oprit. Toate informațiile de pe un calculator sunt stocate în 1 și 0. La atât se reduce toată complexitatea aplicațiilor unui computer.

Viața omului în univers este caracterizată în principial de întrebarea: „a fi sau a nu fi ?”

De ce existăm? Care e scopul vieții noastre pe pământ? De ce moartea determină întreaga noastră existență? De ce trebuie să existe un sfârșit, un punct în care murim? De ce unii mor și alții se nasc? De ce viață și moarte? De ce 1 și 0?

Omul în viață începe să perceapă din ce în ce mai pregnant diferența între creat și necreat, între material și spiritual, între a fi sau a nu fi….

Viața omului este așa de adânc și ființial caracterizată de viață și moarte așa cum informaţia pe calculator este stocată în stări de on și off, de 1 și 0.

Totul pare atât de complex într-un calculator, dar până la urmă se reduce la 1 și 0. Lumea în care trăim pare așa de învolburată, așa de complexă, așa de încâlcită, dar până la urmă totul se rezumă la un singur lucru, la cuvintele lui Hristos:

„Eu sunt Alfa şi Omega, cel dintâi şi cel de pe urmă, începutul şi sfârşitul. ” (Apocalipsa, 22, 13)

(Claudiu)